Luni

Spatii verzi

Grădina Botanică din Iaşi, ameninţată de retrocedări

Legile funciare au „muşcat” din suprafaţa Grădinii „Anastasie Fătu”, până în prezent fiind retrocedate deja patru hectare de teren. Pe o suprafaţă de aproape 100 de hectare, vizitatorii pot admira peste 6.000 de specii de plante.

Prima grădină botanică din România a fost înfiinţată la Iaşi, în 1856, de medicul şi naturalistul Anastasie Fătu. Acesta a amplasat-o pe un teren achiziţionat din fonduri proprii, în apropiere de Râpa Galbenă, lângă gară.

„Fondând această grădină mi-am propus a îmbunătăţi salubritatea oraşului Iaşi, a îndemna pe «giunimea» studioasă la învăţarea botanicei şi a procura iubitorilor de ştiinţe naturale ocaziunea de a contempla frumuseţile naturii în momentele lor de repaus”, scria Anastasie Fătu în 1870.

În paralel, Universitatea „Al. I. Cuza” avea propriile planuri de amenjare a unei grădini botanice şi a înfiinţat mici parcuri în centrul Iaşului, dar şi în Copou, în spatele clădirii vechi a universităţii. Acolo a funcţionat un mic complex de sere, cu plante tropicale, până în anii 1960.

Atunci, conducerea universităţii a concluzionat că spaţiul este insuficient şi a mutat grădina într-un spaţiu mult mai generos, spre capătul Copoului. În prezent, Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iaşi este cea mai mare din ţară, ca suprafaţă, şi deţine peste 6.000 de specii şi soiuri de plante.

Expoziţii tematice, tot timpul anului

Cele aproape 100 de hectare ale grădinii sunt împărţite în 12 secţiuni. Cea mai întinsă dintre ele este rezervată florei şi vegetaţiei României, începând de la plantele specifice Deltei Dunării până la diverse specii de molizi din etajul montan. Acelaşi principiu este aplicat şi în secţia dedicată florei Globului.

Altă atracţie o reprezintă secţia de plante memoriale, unde vizitatorii pot admira diverşi arbori care joacă un rol important în cultura şi mitologia diferitelor popoare. Secţia de plante ornamentale are vizitatori pe toată perioada anului, la fel ca şi complexul de sere.

„În prezent, este deschisă expoziţia de azalee şi camelii, care au ajuns la o vârstă de aproximativ 30 de ani. Aceste specii au nevoie de condiţii speciale pentru a putea înflori în lunile ianuarie, februarie, martie.

La acestea se adaugă colecţiile de crizanteme, trandafiri, precum şi de plante rare. Cu toate acestea, aş vrea să cred că Grădina Botanică, prin tot ceea ce are de oferit, reprezintă o adevărată atracţie turistică a Iaşiului”, a declarat Cătălin Tănase, directorul grădinii „Anastasie Fătu”.

Izvoare închise publicului

De-a lungul timpului, izvoarele de apă din Grădina Botanică au fost foarte căutate de ieşeni, pentru presupuse beneficii aduse sănătăţii. Anul trecut însă, Autoritatea de Sănătate Publică a atenţionat că apele aveau o concentraţie prea mare de nitriţi şi pot fi periculoase.

Ca urmare, accesul publicului la izvoare a fost oprit. „Apa de la aceste surse nu este potabilă. Ne gândim, totuşi, cum am putea valorifica apa acestor izvoare pentru dezvoltarea unui sistem de irigaţii. Costurile pentru udarea grădinii sunt foarte mari”, a precizat Cătălin Tănase.

„Bancă” de seminţe

Financiar, Grădina Botanică „Anastasie Fătu” depinde de Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi. „Principala preocupare pentru noi rămâne asigurarea tuturor condiţiilor pentru colecţiile de plante din Grădina Botanică”, a spus Cătălin Tănase.

Administratorii grădinii au accesat însă şi granturi oferite de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior. Principalul proiect derulat anul acesta se referă la crearea unui laborator pentru conservarea seminţelor, unic în ţară.

„Învăţarea botanicei”

Unul dintre scopurile înfiinţării acestei grădini a fost acela de „a îndemna pe «giunimea» studioasă la învăţarea botanicei”, conform scrierilor lui Anastasie Fătu, fondatorul grădinii care astăzi îi poartă numele. Totodată, oaza de verdeaţă din oraş îşi propunea „a procura iubitorilor de ştiinţe naturale ocaziunea de a contempla frumuseţile naturii în momentele lor de repaus”.

Peste 250 de euro pe metru pătrat

Medicul şi naturalistul Anastasie Fătu este fondatorul grădinii care astăzi îi poartă numele Foto: Grădina „Anastasie Fătu“

Grădina „Anastasie Fătu” este cea mai mare grădină botanică din ţară, întinzându-se pe un teren ce depăşeşte 100 de hectare. O suprafaţă atât de mare de teren, cum este cea ocupată de Grădina Botanică din Iaşi, nu a putut fi ferită însă de problema retrocedărilor.

Reglementările legale adoptate în acest sens au făcut să apară foarte multe cereri de retrocedare. „Foarte mulţi oameni au deschis procese şi toţi au dreptate.

Ceea ce nu se ştie însă este că moştenitorii acelor terenuri au primit la schimb bani şi pământ în comuna Rediu (în vecinătatea grădinii – n.r.)”, a explicat senatorul Dumitru Oprea, fost rector al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. Potrivit senatorului, există cereri chiar şi pentru terenurile de sub sediul şi serele Grădinii Botanice.

Cererile de retrocedare vizează inclusiv terenul pe care se află sediul instituţiei Foto: Forin Chirica

Litigiu înaintat forurilor europene

Miza imobiliară este imensă, întrucât un metru pătrat de teren în acea zonă depăşeşte 250 de euro. „Din fericire, au fost retrocedate numai patru hectare, pentru care suntem în litigiu la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Normal ar fi ca aceste spaţii să fie protejate prin lege”, a concluzionat Dumitru Oprea.

Sursa: Adevarul

gradina botanica, Iasi, parcul copou, retrocedari