Rezultatele studiului Ecopolis “Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si indicatori ai calitatii vietii in capitalele UE”

Bucurestiul este la coada Europei in privinta unor indicatori ai calitatii vietii iar acest fapt reclama o reforma administrativa serioasa a capitalei Romaniei.

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis a dat astazi publicitatii rezultatele studiului “Bucuresti, capitala europeana? Organizare administrativa si indicatori ai calitatii vietii in capitalele UE” si a provocat reprezentanti ai autoritatilor locale, candidati la functiile de primar general sau de sector si reprezentanti ai societatii civile sa comenteze pe marginea unora dintre cele mai grave probleme ale Bucurestiului si a potentialelor solutii – inclusiv cele din zona reformei administrative.

”Ne intrebam daca reforma administrativa – atat de disputata anul trecut odata cu initierea Legii Capitalei si a referendumului pe acest subject – poate sa schimbe in bine un oras si viata cetatenilor sai” atrage atentia Costel Popa, Presedinte, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis. ”Ar functiona Bucurestiul mai bine cu un buget descentralizat, la nivelul sectoarelor sau cu unul centralizat? Ce politici trebuie adoptate la nivelul primariei generale si la nivelul sectoarelor pentru ca Bucurestiul sa arate si sa functioneze ca o veritabila capitala europeana? Iata numai cateva intrebari de care viitorii administratori ai Capitalei trebuie sa tina cont imediat ce cursa electorala ia sfarsit”, conchide Costel Popa.

Dintre cei care au raspuns provocarii la dezbatere, ii mentionam pe Silviu Prigoana (candidatul PDL la Primaria generala Bucuresti), Nicusor Dan (candidat independent Primaria generala a Capitalei), Theodor Paleologu (candidat primaria sectorului 1), Sulfina Barbu (candidat PDL primaria sectorului 4), Sorina Hanea (candidat Partidul Verde la primaria sectorului 6), Vasile Gherasim (deputat PDL si unul dintre initiatorii legii Capitalei).

Participantii la dezbatere au recunoscut proasta clasare a Bucurestiului in ceea ce priveste cei trei indicatori studiati de Ecopolis (calitatea aerului, spatii verzi, transport cu bicicleta) si nu numai, existand chiar voci potrivit carora situatia este mult mai grava decat o arata datele oficiale furnizate de autoritatile in exercitiu (Nicusor Dan). Candidatii prezenti au sustinut – in marea lor majoritate – prioritatea unei strategii integrate pentru Bucuresti si a unei centralizari bugetare si a atributiilor (Suflina Barbu, Silviu Prigoana) cu toate ca au fost exprimate si rezerve cu privire la existenta, in acest moment, a vreunei fundamentari sociologice in favoarea unui model administrativ anume (Nicusor Dan). Vasile Gherasim a sustinut necesitatea rediscutarii Legii Capitalei in Parlament, imediat dupa finalizarea alegerilor locale.

Acceptand necesitatea unei reforme administrative a Bucurestiului, Sorin Ionita (Presedinte Expert Forum si moderator al dezbaterii) a accentuat importanta discutiei despre aspecte punctuale cum este cazul politicii bugetare: ”Sa nu facem o fixatie pe reorganizarea administrativa; Bucurestiul se poticneste la functionalitatea anumitor mecanisme. Dincolo de schimbarea modelului administrativ sau modificarea numarului de sectoare, trebuie avute in vedere detaliile, impartirea atributiilor; trebuie sa stim cine ce face, cine poarta responsabilitatea iar raspunderea aceasta sa fie cuplata cu vizibilitatea” a comentat acesta.

Theodor Paleologu a reamintit celor prezenti ca preocuparile si problemele amintite in cadrul dezbaterii nu sunt deloc noi ci ca au fost aniticipate cu brio de autorii Planului Urbanistic General al Bucurestilor realizat in 1935, un document pe care candidatul PDL il recomanda tuturor celor interesati de dezvoltarea Bucurestiului.

Studiul Ecopolis analizeaza, pe de o parte, o serie de indicatori ce tin de calitatea vietii in 27 capitale europene si, pe de alta parte, face inventarul modelelor administrative din aceleasi orase importante din UE.

Iata principalele concluzii ale cercetarii Ecopolis:

• Bucurestiul nu respecta dreptul locuitorilor sai la aer curat, clasandu-se pe pozitia a doua in topul capitalelor celor mai poluate cu PM10[1]. In Bucuresti se inregistreaza in medie 92 zile / an cu depasiri ale nivelului admis de PM10 fata de limita de 35 zile / an cum prevad normele UE.  Bucurestiul e depasit doar de Sofia (176 zile).
• In privinta spatiilor verzi Bucurestiul (cu 26m2/cap locuitor) pare sa se claseze ceva mai bine, chiar daca mult in urma Vienei (120 m2) sau a Helsinki-ului (100m2): Bucurestiul este, astfel, la egalitate cu Bratislava (21m2) sau Ljubljana (25m2), peste Madrid sau Paris. Rezultatul trebuie privit cu rezerve daca tinem cont de faptul ca in cazul Bucurestiului, pe langa parcuri si aliniamente stradale, au fost calculate ca spatii verzi si cimitirele, padurile limitrofe sau luciul apelor.
• Bucurestiul este codas si in privinta utilizarii bicicletei ca alternativa la transportul cu automobilul personal. Rata cu care bucurestenii merg cu bicicleta la munca este de doar  0,7%[2] (comparativ cu 59.5% in Copenhaga sau 45,6% in Amsterdam) cu toate ca nr. de kilometri de piste pentru biciclete (59 in 2009, 160 in 2011) ar putea sugera conditii mai prielnice. Bucurestiului ii lipseste in mod evident o strategie coerenta pentru facilitarea ciclismului.
• Cele mai performante capitale din perspectiva celor trei indicatori urmariti (calitate aer, suprafete de spatii verzi si rata de utilizare a bicicletei) sunt Copenhaga, Stockholm, Helsinki si Amsterdam. Dintre capitalele statelor devenite mai recent membre UE, se remarca Tallinn si Vilnius, cu spatii verzi extinse si rare depasiri ale nivelurilor PM10.
• Bucurestiul se plaseaza in grupul minoritar al capitalelor cu buget descentralizat si al oraselor europene in care sefii subunitatilor administrative sunt alesi direct de cetateni.

Studiul Ecopolis este disponibil pe site-ul organizatiei.

Pentru mai multe informatii va rugam sa o contactati pe Irina Dobrita, Coordonator comunicare Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, email: irina@copolis.org.ro , tel: 0726 281 894

Proiecte de mediu in Eforie

Primarul Ion Ovidiu Brailoiu spune ca Primaria are depuse proiecte in valoare de peste 40 de milioane lei

Orasul Eforie se afla in plina dezvoltare si modernizare, iar tot mai multe zone din localitate se transforma vazand cu ochii.

Ieri, primarul Ion Ovidiu Brailoiu a declarat, intr-o conferinta de presa, ca a primit finantare pentru alte doua proiecte de importanta majora pentru localitatea pe care o administreaza de aproape 8 ani. Este vorba despre proiectele privind refacerea falezei din Eforie Nord, grav afectata in ultimii ani, si cel privind amenajarea unui parc in zona Cazino din Eforie Sud, ambele aprobate de Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud – Est. Lucrarile din cadrul celor doua proiecte vor fi demarate in perioada urmatoare, a anuntat primarul Brailoiu.

Primul proiect se refera la refacerea aleii de promenada dintre hotelurile Acapulco si Belona, precum si aleea Belona, din Eforie Nord. „Lucrarile vor avea ca scop extinderea aleii de promenada, realizarea unor puncte de observatie si supralargire a promenadei cu 1.70 m, realizarea pavimentului din dale sau pavele, montarea de banci si mobilier urban, realizarea unui sistem supraveghere video si inlocuirea sistemului de iluminat ornamental. Proiectul are o valoare totala de aproximativ 100 de miliarde de lei vechi, iar contributia Primariei Eforie este de numai 2 miliarde, restul finantarii fiind asigurata din fonduri europene nerambursabile”, a explicat primarul Ovidiu Brailoiu. In ceea ce priveste durata de implementare a proiectului, edilul a anuntat ca aceasta este de 18 de luni, iar cea de executie de 12 luni.

Parc modern in Eforie Sud, pe o suprafata de 8.000 mp

Cel de-al doilea proiect priveste refacerea unor spatii verzi din Eforie Sud, situate in imediata apropiere a falezei, vederea spre mare fiind cea care ii atrage an de an pe turisti si ii indeamna pe localnici sa nu renunte la plimbarile pe malul marii. Brailoiu a explicat ca acest proiect presupune amenajarea unui parc modern in zona Cazino, din Eforie Sud, proiectul fiind practic o completare a lucrarilor efectuate in ultimii ani de Primarie, pentru refacerea accesului pietonal pe plaja din Eforie Sud.

Valoarea totala a lucrarilor cuprinse in acest proiect este de peste 3 de milioane de lei, finantarea fiind asigurata in cea mai mare parte din fonduri europene nerambursabile. In ceea ce priveste durata de realizare a proiectului, aceasta este de 14 luni, iar suprafata totala a terenului pe care se va realiza parcul este de 8.387,66 mp.

Cele doua proiecte nu sunt singurele lucrari de maxima importanta pe care administratia Eforie le deruleaza, primarul Brailoiu a anuntat ca Primaria are depuse proiecte de peste 40 milioane de lei. „Aceste proiecte vizeaza mai multe domenii, precum infrastructura, energia regenerabila, invatamantul local sau dezvoltarea turismului balnear si au fost depuse in anii 2009, 2010 si 2011. Este un semnal foarte bun pentru noi ca se deblocheaza proiectele si ca putem continua lucrarile pe care le-am inceput. Avem un un partener de incredere in actualul Guvern si sunt sigur ca astfel vom avea si mai multa sustinere pentru proiectele noastre”, a completat primarul Ion Ovidiu Brailoiu.

Cat de albastra este situatia spatiul verde din Timisoara?

Oras-gradina, oras al parcurilor sau al florilor… Alintata, si nu fara temei altadata, in fel si chip, invidiata pentru aerul occidental, rezultat al combinatiei dintre verdeata ce ocupa o buna bucata din suprafata urbana si mostenirea habsburgica, Timisoara a ajuns sa respire din ce in ce mai greu, inecata de praful cu care am inceput sa speriem pana si Comisia Europeana.

Desigur, se vorbeste de Padurea Verde si de zona verde adiacenta Canalului Bega ca de niste plamani ai orasului. Prin cartierele de blocuri, insa, locatarii par tot mai mult niste scafandri fara butelie de oxigen, care, dupa ce si-au luat portia de aer curat cu ocazia drumurilor prin centru, se scufunda din nou in imbacseala de acasa.

Ce-i drept, una e sa mai plantezi un rand de pansele in rondourile din Piata Libertatii si cu totul altceva sa ai o repartitie a spatiilor verzi echilibrata si dispusa judicios pe intinsa vatra a Timisoarei, un oras caruia legislatia comunitara ii cere ca, pana la sfarsitul anului viitor, sa contabilizeze 26 de metri patrati de spatii verzi pe cap de locuitor – un minim acceptat in Uniunea Europeana, in conditiile in care Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda chiar o medie a suprafetei verzi de 52 de metri patrati.

Ce-i drept, demersurile administratiei locale, impulsionate si de aratatorul fluturat a dojana din partea Comisiei Europene, n-au lipsit in ultima perioada. S-au mai facut plantari, s-au mai cosmetizat parcuri deja existente, au avut loc actiuni de ecologizare… In chestiunea spatiilor verzi, insa, pana si specialistii din domeniu considera ca mai e mult pana… departe.

La sfarsitul anului 2011, la Timisoara se inregistra o medie de 16 metri patrati pe cap de locuitor. Situatia s-a imbunatatit, dar nu cred sa se fi depasit 20 de metri patrati”, spune Marian Eperies, prim-comisar al Garzii de Mediu Timis.

Incertitudinea lui Eperies are ca motiv faptul ca, desi fusese solicitat inca din luna martie, raportul primariei privind situatia actuala nu fusese inca trimis pana la sfarsitul saptamanii trecute. „Nici de la Lugoj nu avem date”, arata prim-comisarul Garzii de Mediu.

Autoritatile din celelalte localitati urbane s-au dovedit ceva mai harnice, astfel incat poate fi creionata, chiar si trunchiata, o imagine a starii de fapt din orasele timisene. Campioana la acest capitol pare a fi Jimbolia, cu aproape 95 mp de spatiu verde revenind fiecarui locuitor, in timp ce Buziasul si Gataia, cu circa 74 mp, tin si ele steagul sus.

In dreptul orasului Sannicolau Mare apare cifra de 36 mp, fiecare fagetean dispune de 29 mp de verdeata, in timp ce la Ciacova, cei 5.000 de locuitori au la indemana exact 121.300 de metri patrati de spatiu verde, adica o medie apropiata de ceea ce ne cere Europa.

Una la care Timisoara poate, deocamdata, doar jindui, in conditiile in care nici suprafetele care apar in catastiful primariei, ca facand parte din cadastrul verde, nu indeplinesc aceasta calitate.

„Am intalnit situatii in care anumite suprafete si aliniamente stradale, care in documente apareau drept spatiu verde, fusesera in realitate transformate de locatarii din zona ba in parcari ad-hoc, ba in rampe, la fel de improvizate, de deseuri menajere”, arata Marian Eperies.

Seful Garzii de Mediu Timis crede ca parloagele aflate intre blocurile de locuinte si aliniamentele stradale neamenajate sunt primul lucru asupra carora ar trebui sa se aplece cei de la primarie, dat fiind faptul ca restrangerea spatiilor verzi accentueaza puternic riscurile ecologice urbane, avand un impact negativ imediat asupra calitatii vietii si a starii de sanatate a populatiei.

„Am tot respectul pentru sumele investite de edilii locali in spatiile veri din oras si pentru intretinerea lor. Nu-i mai putin adevarat ca aceasta intretinere se face… asa cum se face, adica apelandu-se la oameni putin priceputi. Ati vazut mormanele de deseuri vegetale care raman in urma acestor lucrari de salubrizare si ecologizare? Cine strange acest gunoi verde? Aveti cumva cunostinta de vreun grafic de colectare regulata a acestor deseuri vegetale, la fel ca si cel de colectare a deseurilor menajere?”, se intreaba, usor retoric, Marian Eperies.

Desigur, nu are nimeni pretentia ca, peste noapte, Timisoara sa ajunga la nivelul unor capitale europene precum Stockholm, unde se inregistreaza o medie de 83 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, sau Londra, cu 64 de metri patrati de verdeata pentru fiecare locuitor al metropolei britanice.

Ar fi, sa recunoastem, o palarie prea mare, chiar si pentru „orasul-gradina” Timisoara. Totul e sa nu ajungem la concluzia, la sfarsitul lui 2013, ca de fapt, in ceea ce ne priveste, nu palaria e prea mare, ci capul prea mic!

Inscrie-te pentru amenajarea Gradinii Copiilor in Gradina Botanica „Dimitrie Brandza”

Au inceput incep inscrierile pentru amenajarea in zilele de 19 si 20 mai 2012 a unui nou spatiu in Gradina Botanica „Dimitrie Brandza” a Universitatii din Bucuresti: Gradina Copiilor.

Asociatia Team Work, in parteneriat cu Gradina Botanica „Dimitrie Brandza” a Universitatii din Bucuresti, a obtinut si anul acesta finantare prin programul Spatii Verzi Urbane, initiat de Fundatia pentru Parteneriat si MOL Romania. Finantarea obtinuta contribuie la amenajarea unui spatiu exterior special destinat activitatilor de educatie ecologica, un spatiu in care copiii de toate varstele sa poata descoperi si explora natura prin joc, luand parte la activitati de tip learning-by-playing.

Spatiul destinat spre amenajare va avea un design special, sub forma unei plante uriase unde copiii se vor putea plimba astfel prin radacinile plantei, vor parcurge tulpina sinuoasa pana la frunza, vor poposi in floare sau in casuta semintelor, fructul. Fiecare parte a plantei va fi un loc special de educatie prin joc.

Peste 100 de voluntari sunt asteptati sa participe la amenajarea acestui spatiu special. Evenimentul se va desfasura intre orele 9.00 si 16.00, sub indrumarea personalului Gradinii si a voluntarilor Team Work. Participarea se face pe baza de inscrieri, acestea desfasurandu-se pana pe 18 mai 2012 (pentru 19-20 mai) pe blogul Team Work http://blogteamwork.blogspot.com.

Gradina Copiilor se afla in primul an de implementare si face parte dintr-un proiect mai amplu, derulat de Asociatia Team Work incepand cu anul 2006: „Gradina Botanica – Gradina Orasului Meu”. Acesta isi propune sa aduca gradina botanica mai aproape de comunitate prin implicarea sa in activitati care sa creeze sau sa consolideze legatura dintre acestea, dezvaluind beneficiile pe care un spatiu verde, dublat de latura educativa, le poate aduce dezvoltarii personale si comunitare.

Asociatia Team Work este o organizatie nonguvernamentala care are misiunea de a facilita acumularea de catre tineri, prin activitati de voluntariat, a experientei necesare incadrarii eficiente pe piata muncii. Isi propune promovarea in randul studentilor a unei atitudini pozitive fata de voluntariat si munca in echipa, inlesnirea contactului dintre studenti si mediul economic, valorificarea prin practica a cunostintelor teoretice ale studentilor, in cadrul acestor proiecte fiind promovata invatarea prin implicare si prin asumarea responsabilitatii.

Calitatea aerului in municipiul Bacau s-a situat intre variabilele “foarte buna” si “buna”

Calitatea aerului in municipiul Bacau s-a situat intre variabilele “foarte buna” si “buna”, se arata in raportul lunar privind evolutia calitatii aerului in luna aprilie 2012, publicat de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Bacau. Comparativ cu intervalul anterior, respectiv luna martie 2012, aceasta inseamna o usoara crestere a calitatii aerului. “In municipiul Bacau, prelucrarea datelor de pe cele doua statii din reteaua locala de automonitorizare, BC1 si BC2 (situate in zona Palatului Administraiv Bacau, respectiv zona Izvoare, n.r.) a evidentiat indici de calitate cuprinsi itre 2 si 4, ceea ce inseamna o calitate a aerului care a oscilat intre «foarte buna» si «medie», situatie determinata atit de nivel valoric informativ PM 10 precum si de conditiile meteo, care in cea mai mare parte, n-au fost favorabile unei bune dispersii”, se precizeaza in nota informativa privind evolutia calitatii aerului in luna martie 2012, document publicat pe site-ul ARPM Bacau. Pulberile PM 10 sint particule foarte mici (cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri -a mia parte dintr-un milimetru) care trec prin nas si git, patrunzind in alveolele pulmonare putind provoca inflamatii si intoxicari, in special la persoanele cu boli de inima astmatici, copii si virstnici.

Tot in martie, disconfortul cel mai mare a fost provocat de mirosul de amoniac, ARPM Bacau primind mai multe sesizari in acest sens, rezultatele probelor prelevate pentru analiza in laboratorul propriu, aratind concetratii ceva mai mari de amoniac (NH3) in anumite zone, nedepasindu-se insa limita maxima admisa de 0,3mg/mc NH3. Comparativ, in aprilie, calitatea aerului a oscilat intre “foarte buna” si “buna” in municipiul Bacau, prelucrarea datelor de pe cele doua statii evidentiind indici de calitate cuprinsi intre doi si trei, se arata in informarea aferenta lunii trecute, intocmita de ARPM Bacau. De altfel nu au fost semnalate, in perioada amintita, nici episoade de poluari accidentale la indicatorul amoniac. Cetatenii pot urmari evolutia calitatii aerului in Bacau si Onesti, pe site-ul ARPM Bacau (arpmbc.anpm.ro) la sectiunea “Calitatea aerului ambiental”, unde sint publicate atit buletine zilnice, cit si lunare referitoare la acest aspect.

Ne lipsesc vreo patru metri de spatiu verde pe cap de locuitor in Bucuresti

Dezvoltarea urbana la nivelul Capitalei este o prioritate, a afirmat Rodica Raspopa, reprezentant al Directiei de Mediu din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti (PMB).

“Avem aproape 4.500 de hectare de spatiu verde la nivelul municipiului Bucuresti, suntem relativ aproape fata de obligatia pe care o are administratia publica de a atinge indicatorul de spatiu verde de 26 metri pe cap de locuitor. Noi pana in 2013 avem de indeplinit aceasta obligatie, deocamdata noi avem in jur de 22, 23 de metri pe cap de locuitor indicele de spatiu verde”, a declarat Rodica Raspopa. Ea a mentionat cateva dintre proiectele derulate de Directia de Mediu din cadrul PMB, printre care se numara cel privind cadastrul verde si cel referitor la acoperisuri verzi. “Avem in perspectiva reabilitarea urbana a raului Dambovita, proiect care presupune, pe o lungime de 16 km, de fapt 8 km pe un mal si 8 km pe celalalt, sa se construiasca niste platforme plutitoare pe care se vor planta un anumit tip de zone verzi”, a adaugat Raspopa.

Conferinta “Abordarea multidisciplinara a proiectelor ecosustenabile: bunele practici de urmat in sustinerea Protocolului de la Kyoto” a fost organizata de societatea Ekoproject din Italia. Dupa conferinta a fost inaugurata expozitia internationala de bioarhitectura “Complexitatea proiectelor contemporane pentru o arhitectura responsabila”. Expozitia cuprinde proiecte ale celor mai mari arhitecti internationali care au pus creativitatea si tehnologia in serviciul economiei energetice si a reciclarii deseurilor. Intrarea este libera, iar expozitia poate fi vazuta la Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” pana pe 15 mai.

Festivalul Gradinilor – cel mai verde eveniment al Sibiului

Petuniile, begoniile, muscatele, plantele suculente, cactusii, arbustii si–au desfasurat inca de ieri petalele, crengile, tepii si frunzele in fata sibienilor, la prima editie a “Festivalului Gradinilor”. 4 mai a fost prima zi in care Piata Mare a inflorit la evenimentul destinat gradinarilor si tuturor celor ce iubesc plantele si care va tine centrul orasului “inverzit” timp de trei zile, ca in basme. Mai mult de 30 de expozanti si producatori din toate colturile tarii au spus “prezent” la festivalul care readuce in inima Sibiului, pentru nostalgici, putin din atmosfera parcului ce si–a “odihnit” pana la jumatatea anilor ’80 plantele in Piata Republicii. Cum se numea pe vremuri Piata Mare.

De la flori la arbusti exotici Agitatie mare a fost ieri la pranz in centrul orasului, spatiul de langa “cusca”, inverzindu-se la propriu de numarul mare de plante ce au fost asezate aici. Si nu doar expozantii au animat locul, ci si numarul mare de sibieni si turisti sositi pentru a cumpara cate o floare sau doar pentru a admira “peisajul”. Si nici nu putea incepe mai bine o luna precum Florar, altfel decat cu o mare vanzare de plante, mobilier de gradina, unelte pentru gradinarit, decoratiuni si chiar pamant pentru flori, toate putand fi cumparate, in aceste zile, din acelasi loc: Piata Mare a Sibiului. Florile si plantele pentru ghivece sunt primele care iti sar in ochi la intrarea in spatiul destinat festivalului, de aici putand fi achizitionate petunii curgatoare la 5 lei, petunii obisnuite la 2 lei, trandafiri la 30 de lei, muscate de diverse marimi cu preturi cuprinse intre 4 si 10 lei ghiveciul. Nu lipsesc nici daliile la 10 lei, garofitele la 15 lei, amarilis cu 30 de lei, ieftini ca braga fiind cactusii, al caror pret incepe cu 5 lei si poate ajunge la 15 lei, in functie de marime.

Tot de la Festivalul Gradinilor mai pot fi achizitionate cale la 30 de lei ghiveciul, gura leului la 3 lei sau plante de balcon la aproape 3 lei. Florile de toate felurile nu sunt singurele care si-au facut loc in centrul orasului, pentru ca ele concureaza cu diverse plante aromatice care isi pot gasi linistite un camin in orice gradina, balcon sau chiar fereastra de bloc, pe primul loc intre “ierburile” de acest gen situandu-se cimbrul. Perfect in bucatarie atunci cand e combinat cu miel, oua sau rosii, cimbrul mai promite sa creeze o atmosfera de spatiu de Mediterana, la fel cum o pot face unii dintre arbustii ce se regasesc in cadrul evenimentului: kiwi, leandru, kumquat sau lamai. Pauni vii, fantani si iazuri cu pesti Plantele, arbustii, butasii de plante sau bulbii de flori constituie insa doar o mica parte a festivalului, pentru ca tot aici si-au facut loc mobi­lierul de gradina in mare parte elegant, din ratan, piele, fier forjat sau lemn, din zona nelipsind nici aparitiile exo­tice, pline de farmec, cum este un divan de gradina in forma de barca sau colivia uriasa din fier forjat “impo­dobita” cu doi pauni vii, care nici nu se sinchisesc de tre­catori. Tot la capitolul decora­tiuni pot fi integrate si roabele din lemn pentru flori, micile fantani arteziene cu rate din lemn, un iaz cu pesti, bilele din ceramica al caror pret incepe de la 22 de lei, fan­tana din lemn la 599 de lei pentru spatiile rustice sau figurinele care iau forma hipo­potamilor, iepurilor sau leilor. Cei care si-au amenajat deja gradina si care vor sa o imbogateasca si cu o “con­struc­tie”, pot veni aici cu in­credere, pentru ca de la Festivalul Gradinilor pot fi achizitionate si casute de vacanta din lemn sau pompe de apa, din metal, ca pe vre­muri, la pretul de 150 de lei. Eveniment pentru toate varstele 4-6 mai este perioada in care in Piata Mare din Sibiu se desfasoara “Festivalul Gra­­dinilor”, eveniment orga­nizat de Casa de Cultura a Mu­nicipiului Sibiu, in par­te­ne­riat cu Camera de Comert, Industrie si Agricultura Sibiu. Desi evenimentul este la pri­ma editie, organizatorii spera ca el sa devina o tra­ditie pen­tru oras, pe langa plantele or­namentale de interior si exterior, arborii si ar­bustii or­na­­mentali, semintele pentru flori, materialul saditor, pro­duse pentru ingrijirea plan­telor, ingrasamintele, ac­ce­soriile sau uneltele elec­trice pentru gradinarit, sibienii be­neficiind si de sfaturile, se­mi­nariile si prezentarile sus­tinute de reprezentantii Facul­tatii de Arhitectura “Ion Mincu” din Bucuresti, sau de ate­lie­rele de creatie dedicate copiilor. Festivalul este deschis pana duminica, intre orele 10-21, intrarea fiind libera..

Scandal cu defrisãri de pe domeniul public

Paradoxal sau nu, zeci de barlãdeni de pe strada Primãverii, din Barlad, nu au primit, ieri, prea bine intentia municipalitãtii de a le amenja locuri de parcare. Motivul este acela cã firma care a cistigat licitatia a distrus citiva copaci la care localnicii tineau ca la ochii din cap. Oamenii spun cã e vorba despre brazi si tei pe care chiar ei i-au plantat, acum 25-30 de ani. Reactiile din mediul politic nu au intarziat sã aparã.

Supãrarea oamenilor s-a manifestat incã de acum douã zile. Initial, locatarii s-au enervat cã li sau stricat grãdinile abia inflorite si amenajate de ei in fata blocurilor. Ulterior, tensiunea a ajuns la cote maxime. Ieri dimineatã, oamenii au rãbufnit cand au vãzut cã varfurile mai multor tei s-au „inmuiat“ peste noapte. Mai mult, mandria aleii, un brad plantat cu circa 30 de ani in urmã – dupã cum spun locatarii din zonã – a fost pus la pãmant de un buldozer. „E imposibil asa ceva! Uitati-vã ce dezastru au fãcut aici. Toti avem masini si avem nevoie de locuri de parcare, dar nu asa. Nu distrugem natura sã lãsãm loc la fiare, la masini. Leam cerut muncitorilor sã ne arate un plan, ceva, si stiti ce au spus? Si-au bãtut joc de noi! Cicã au scos din gresealã copacii! Dar toate rãdãcinile celorlalti copaci care deja se usucã? De ce le-au tãiat intentionat?“, striga indignatã o locatarã de geamul unui apartament. Imediat, pe langã noi au mai venit alti oameni din zonã, care au reclamat nepãsarea muncitorilor, dar si faptul cã, in mai multe locuri, au fost distruse aleile de acces in scãrile de bloc, de cãtre utilajele de mare tonaj. La fata locului am gãsit exact ce au reclamat oamenii. Mai mult, unii muncitori au stat de vorbã cu noi sprijiniti chiar de cel mai falnic brad, pus la pãmant cu numai cateva zeci de minute in urmã. Muncitorii au spus cã sunt angajati ai SC Lavorno SRL Galati, societatea care a castigat licitatia de amenajare a parcãrii in cauzã, dar cã ei nu au avut niciun moment in intentie tãierea vreunui arbore. Pur si simplu… s-a gresit! „Mint, domnule! I-am vãzut eu cand intentionat au bãgat exacavatoarele in rãdãcinile copacilor special pentru a le tãia rãdãcinile, ca sã se usuce. Uitati-vã cum au sãpat la rãdãcinile lor! Dar uitati-vã la tei! Vedeti cum deja li s-au ofilit frunzele?“, au ripostat oamenii care locuiesc in zonã. De departe, cel mai supãrat pe oaza verde distrusã de utilaje a fost un alt barlãdean acuzat, recent, de Primãrie cã ar fi defrisat ceva ce n-a defrisat. Vorbim despre Daniel Andrei, care, recent, a avut un contact dur cu primarul Barladului, Constantin Constantinescu, pe o temã similarã. „La mine se vorbea nu despre o defrisare, pentru cã am demonstrat cã nu a existat asa ceva, ci despre o decopertare a unei portiuni de pe domeniul privat. Acum, ce vedem? Copaci tãiati de pe domniul public. Public, atentie! Sunt tare curios ce o sã mai invece acum primarul, obisnuit sã hãrtuiascã pe oricine nu ii este pe plac! Asa cum am mai spus, el nu stie decat sã distrugã, sã injure si apoi sã fugã. Si vedeti dovada! Ce poate fi mai grãitor decat atat? Oare de ce oamenii aceia s-au revoltat? Eu i-am spus, asa cum scrie pe un bloc din zonã, cã orice vorbã aruncatã aiurea se va intoarce impotriva domniei sale! M-a ascultat?“, a spus Daniel Andrei. La scurt timp, Primãria Barlad a avut o reactie pe aceastã temã. Prin purtãtorul de cuvant, Constantin Nituc, primarul a transmis transant cã… asta e situatia! „Lucrãrile incepute acolo de firma specializatã s-au fãcut la solicitarea locatarilor din zonã, in vederea supralãrgirii si amenajãrii parcãrii respective, dar mai ales pentru a facilita accesul pe alee al mijloacelor de interventie. Cu pãrere de rãu cã s-au tãiat acei copaci, lucrãrile vor continua, dar cu precizarea din partea domnului primar cã in locul unui copac, domnia sa se angajeazã sã punã 10 in loc“, ne-a declarat Constantin Nituc.